miercuri, 25 mai 2011

Contestaţie la CNSC – ce se contestă şi de ce

Investit de lege cu atribuţii administrativ – jurisdicţionale, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (C.N.S.C.) derulează în prezent o activitate similară instanţelor judecătoreşti. Decizia emisă de acest organism permite autorităţilor contractante să semneze contracte privind obiective de interes general, fără a mai aştepta obţinerea unei soluţii definitive şi irevocabile din partea instanţelor. În paranteză fie spus, anterior au existat extrem de multe controverse asupra momentului în care putea fi încheiat un contract, art. 286 din OuG nr. 34/2006 fiind interpretat chiar şi în sensul în care semnarea acordului contractual era posibilă după epuizarea tuturor căilor de atac (hotărârea finală reprezentând, în fapt, soluţionarea dată de instanţă) .
Din modul în care actualmente C.N.S.C. îşi desfăşoară activitatea observăm că în faţa acestuia sunt ridicate excepţii de procedură, contestaţiile sunt soluţionate de complete specializate care administrează probe, solicită documente sau date relevante, dispune efectuarea de expertize tehnice sau financiare, ascultă pledoaria unor avocaţi, iar uneori se pronunţă chiar asupra unor solicitări ale operatorilor economici nemulţumiţi care cer obligarea la plata de cheltuieli de judecată.

Parcurgând o suită de decizii emise de acest organism, încercăm o sistematizare a înscrisurilor contestate şi a consecinţelor implicate de depunerea contestaţiilor.

  1. Înscrisuri contestate

1.1              în faza de până la depunerea ofertelor, după publicarea documentaţiei de atribuire în SEAP:

-         criteriile de calificare;
-         criteriile de selecţie;
-         răspunsurile la clarificări.

1.2              în faza deschiderii ofertelor:

-         procesul verbal de deschidere

1.3              în faza derulării procedurilor de evaluare

-         solicitarea unor clarificări care implică din partea operatorului economic eforturi materiale şi de timp care nu se pot concretiza în formularea unui răspuns în termenul fixat de comisia de evaluare;
-         solicitarea unor informaţii care lezează drepturile de proprietate intelectuală;
-         neluarea în considerarea a unor documente probatorii care prezintă abateri de formă faţă de cerinţele din documentaţia de atribuire;
-         comunicarea privind declararea ofertei unui operator economic ca neconforme sau inacceptabile.

1.4              la momentul comunicării rezultatului

-         raportul de atribuire
-         adresa prin care s-a comunicat rezultatul procedurii


  1. Cauzele frecvente

- cerinţele de calificare impuse de autorităţile contractante sunt considerate disproporţionate în raport cu natura şi obiectul contractelor;
- factorii de evaluare utilizaţi nu reflectă avantaje evidente pentru autoritatea contractantă;
-   criteriile de atribuire favorizează anumite categorii de operatori economici;
- modul de evaluare părtinitor, având ca efect desemnarea ca şi câştigătoare a unei oferte care nu răspunde cerinţelor de ordin tehnic sau nu justifică adecvat un preţ scăzut;
- punctarea ofertelor se face pe praguri, fără acordarea unor punctaje intermediare;
- modalităţile utilizate pentru descalificarea unor ofertanţi, respectiv invocarea unor cerinţe privind condiţii de formă sau abuzul de clarificări din dorinţa de a-i determina să renunţe;
- solicitarea repetată pentru prelungirea valabilităţii ofertelor şi a scrisorilor de garanţie bancară de participare;
- lipsa din raportul de evaluare unor elemente clare de departajare a ofertei câştigătoare faţă de celelalte oferte care să justifice punctajul superior acordat;
- lipsa unor motive legale din partea autorităţilor contractante în momentul respingerii unor oferte;
- neprezentarea în cadrul comunicării a avantajelor ofertei câştigătoare faţă de oferta depusă de operatorul economic clasat pe un loc inferior.

Consecinţa depunerii unei contestaţii în faţa C.N.S.C. este relevată de art. 256-2 din OuG nr. 34/2006:
-         anularea actului contestat;
-         recunoaşterea dreptului pretins.

În activitatea sa jurisdicţională, Consiliul este ţinut de respectarea următoarelor principii:
legalităţii, celerităţii, contradictorialităţii şi a dreptului la apărare.

Cum disp. art. 278 alin. 5 din OuG nr. 34/2006 dau dreptul Consiliului de a respinge contestaţia ca fiind nefondată, tardivă, lipsită de interes, lipsită de obiect, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate sau neîmputernicită să formuleze contestaţia, precum şi pe orice altă excepţie de procedură sau de fond, reţinem că verificarea excepţiilor de procedură şi de fond se desfăşoară cu prioritate  în completele numite.

Rămâne încă o necunoscută modul în care C.N.S.C. se raportează la prevederile alin. 2 din acelaşi articol invocat, în condiţiile în care poate dispune orice altă măsură necesară pentru remedierea actelor ce afectează procedura de atribuire.

Aplicarea acestor prevederi ar avea o valoare practică mai ales în procedurile contestate într-o primă fază pentru vicii ale documentaţiei de atribuire sau asupra modului în care s-a procedat la evaluarea ofertelor, iar ulterior contestatorul îşi retrage contestaţia, fără a detalia asupra motivelor care îl determină la acest comportament. Cum C.N.S.C a apucat deja să analizeze aspectele criticate, decizia prin care se ia act de renunţarea la contestaţie, fără a se dispune nici o măsură de remediere, lasă un gust amar (personal, pot s-o consider o măsură a inutilităţii).

Desigur, nu cred că cineva cât de cât iniţiat în procedură poate avea pretenţia instituirii în sarcina autorităţilor contractante a plăţii de cheltuieli de judecată, în acest sens C.N.S.C. existând o practică constantă de respingere a pretenţiei.

Dat fiind stricta specializare a fiecărei proceduri achizitive, a solicita completelor din cadrul C.N.S.C. să pătrundă dincolo de problematica pusă în discuţie şi să decidă din punct de vedere tehnic chestiunile în controversă rămâne un deziderat.

Desigur, atât motivele de contestaţii cât şi consecinţele acestor contestaţii pot face obiectul unei discuţii mai largi, astfel că invit la o dezbatere pe această temă, eventual legat şi de percepţia avută în urma procedurii derulate în faţa C.N.S.C.

Dacă doriţi să participaţi la această dezbatere putem iniţia o sesiune de comentarii.

2 comentarii:

Anonim spunea...

Are cineva stiinta de modificarile ce se doresc a fi aduse legislatiei ce reglementeaza activitatea UCVAP? Prin targ se aude ca si observatorii din cadrul M.F.P. vor semna pe raportul de evaluare.
Daca stiti mai multe detalii, va rog sa le difuzati.

specialist A.P. spunea...

@ legat de incercarile de modificare a legislatiei in domeniu, doresc sa va spun ca insasi Comisia Europeana intentioneaza adaptarea achizitiilor in contextul evolutiei actuale a pietei. Ideea modificarilor de reglementare are la baza conceptul de simplificare a procedurilor.
La noi se intampla, desigur cel putin la nivel de intentie, raportarea la conceptele europene. Nu este exclus sa avem o noua modificare a OuG nr. 34/2006.
Asa incat, desi este vehiculata, o modificare a competentelor UCVAP ar fi, in opinia mea, prematura. Intr-adevar acordarea unei largheti achizitorilor (intentia europenilor) poate conduce in spatiul romanesc la unele derapaje, ele se regasesc si acum (la nivelul a 50%, dupa cum spunea deunazi un oficial), astfel ca introducerea unei responsabilitati sporite pentru observatorii MF nu poate fi decat o reactie la perceptia privind tendintele de manipulare a procedurilor de atribuire a contractelor.
Concluzionand: aplicam masuri romanesti, pripit, lipsa de incredere sporind masurile birocratice.