Despre natura juridică a contractului public

Până la modificarea legislativă din decembrie 2010, potrivit căreia contractul încheiat de autorităţile publice, reprezintă un contract comercial, legea specială în materia achiziţiilor publice (OUG nr. 34/2006) era interpretată, sub acest aspect, destul de neunitar.
Instanţele au pronunţat soluţii prin care contractul având ca beneficiar entităţile de interes public era fie contract administrativ, fie contract comercial.
Definirea explicită, dată de art. 3 lit. f), anume contractul de achiziţie publică este contractul comercial care ... pune enjtităţile publice în situaţia de a fi pasibile să platească penalităţi dacă renunţă la încheierea contractului, odată ce procedura a fost demarată.

Un anunţ recent, preluat de pe site-ul ANRP http://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2012/07/ANRP-23-07.doc relevă o anulare de achiziţie publică pe motivul inexistenţei fondurilor încă de la momentul demarării procedurii de licitaţie.
Raportat la faptul că anularea procedurii s-a dispus în faza finală, înainte de atribuirea contractului, punem în vedere dispoziţiile art. 93 alin. 1 din OUG nr. 34/2006, coroborate cu art. 108 alin. 4:
Art. 93 - (1) Autoritatea contractantă are obligaţia de a finaliza procedura de atribuire prin încheierea contractului de achiziţie publică sau a acordului-cadru, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 209 din ordonanţa de urgenţă.

Art.108 - (4) C. pr. civ. : Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuită prin propriul său fapt.

Dispoziţiile art. 108 alin. 4 si art. 723 alin. 1 din Codul de procedura civilă reglementează două principii fundamentale ale procesului civil, primul potrivit caruia nimeni nu poate invoca propria culpă în apararea sa - "nemo auditur propriam turpitudinem allegans" şi cel de-al doilea exercitarea cu bună-credinţă şi potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege a drepturilor procedurale.

Conchidem că autoritatea contractantă este în situaţia de a plăti despăgubiri oferantului (ţilor), cel puţin egale cu sumele cheltuite pentru întocmirea ofertei, în situaţia în care invocă lipsa fondurilor în etapa finală a unei licitaţii.